marți, 11 septembrie 2012

The Chauffer: New home

Drumul era lung, plictisitor, iar pentru mine foarte trist. Tata bagase deja un CD cu muzica mea preferata, o auzeam, dar nu o bagam in seama. Asa ca nici rezultatul dorit de tata si anume sa-mi mai aduca un zambet pe buze nu a sosit. Ai mei erau ingrijorati, speriati ... eracu cum erau, iar eu poate si mai rau. Oricum situatia era tensionata in masina. Cu toate astea tata conducea bine, fara sa-si faca probleme in traficul dens de pe autostrada si interstatale. Dupa multe ore de drum ajungem in fata casei. Se afla pe un drum pustiu alaturi de alte cateva zeci de case. Era o casa destul de spatioasa cu un etaj. Cu balcon si gradina in spate. Trebuie sa fiu sincer si sa spun ca mi-a placut cum arata. Dar de acomodare nici nu imi venea gandul.
-Gata, haideti sa despachetam ! a strigat tata hotarat
-As despacheta, dar as despacheta in orasul meu nu aici, mi-am spus eu in gand.
Ne-am apucat sa golim portbagajul de valizele ce il incarcau. Am facut primi pasi pe aleea ce ducea spre casa. Tata a deschis usa, iar ceea ce am vazut a fost pe placul meu, sincer sa fiu. O casa spatioasa, cu etaj, mobilata frumos si destul de curata. Deci nu era nevoie de prea multa munca.
-Ryan !
-Da tata?
-Uite ia aici niste bani si du-te si fa plinul la masina !
-Pe bune? Nici nu stiu zona si tu vrei sa gasesc o benzinarie?
-Fiule, oraselul e destul de mic, cat de greu poate sa fie? Hai du-te !
Apuc banii si ma sui in masina. O pornesc si du-te tata si cauta benzinarie. Mergeam prin noul oras ce-mi va fi gazda. Era frumos, copaci, drum frumos facut, case, oameni (care se uitau ciudat la mine, dar asta e partea a II-a). AM gasit pana la urma un grup de baieti care nu pareau a fi cine stie ce smecheri. Cobor geamul si intreb:
-Salutare, imi puteti spune si mie pe unde e o benzinarie? Sunt nou in zona !
-Salut, spuse unul din tipi care se apropia de masina. Uite mergi drept in fata si nu la prima ci la a doua strada o iei dreapta, trebuie sa o vezi sigur.
-Bine mersi mult ! raspunsai eu
-Cu placere !
Ridic geamul si pornesc spre ruta indicata. Am ajuns in final. Opresc motorul, iau pompa si fac un plin la masina. Astept... Astept... Cand pompa a ticait, ma uit la afisaj: 125$...
-Cu 15$ mai ieftina? Hmm sper sa nu fie de proasta calitate, mi-am spus eu in gand.
Ma indrept spre benzinarie, intru in ea si ma duc glont la casa. Acolo o fata foarte draguta, roscata, imbracata in uniforma isi intampina clientii. In fata mea mai era un tip care cumpara o Cola. Stateam ca prostu cu banii in mana si ma holbam la ea...
-Buna ziua, ce pompa?
EU.. nimic
-Alo? CU dumneavoastra vorbesc !
In sfarsit ma trezesc
-A da ! Ma scuzati, ma uitam la panoul cu tigari din spate sa vad daca aveti niste Kent-uri
-Sigur, avem, doriti?
-Nu, nu acuma... Deocamdata vreau sa platesc plinul !
-Sigur, ce pompa?
-Pompa 3
Ii dau banii frumoasei angajate. Ea ia banii, iar mie imi fug ochii pe ecuson sa-i vad numele apoi pe bustul ei generos.
-Altceva? intreba roscata
-De fapt... da-ti-mi si un pachet de Kent COnvert !
-10$
Scot din buzunar 10 dolari si ii dau fetei. Aceasta ii ia si se intoarce ca sa imi scoata pachetul de tigari. Cum mie imi place sportul de-a aruncatul cu privirea, imi fug iar ochii pe posteriorul ei la fel de geneors ca bustul.
-Ah la naiba, iar am gresit cheita.
-Nici o problema ! am raspuns eu
Desigur, nu era nici o problema, puteam sa ma holbez si 2-3 ani. Fata s-a intors cu pachetul ce il punea pe tejghea, iar eu tocmai ma trezeam din visurile mele erotice de moment.
-Multumesc foarte mult, i-am zis eu fetei.
-Cu placere, esti nou in oras sau doar in treacat? ma intreba ea
-SUnt nou, astazi m-am mutat.
-Serios? Unde?
-Pai stiu ca e fosta casa a unei doamne... Sarah Winston.
-Ahh, doamna Winston, cea care s-a mutat nu?
-Da, e sora mamei.
-Stiu unde stai, eu stau la doua case distanta vis-a-vis. Doamna Winston era foarte de treaba, o stiu de cand eram copil !
-Pe bune? Eh... pai ... poate ne mai vedem !
-Sigur ! imi spuse ea cu un zambet dulce.
In acel moment intra un tip in benzinarie
-Bine, hai ca eu plec, vad ca ai din nou treaba.
Trec pe langa tipul ce tocmai se indrepta spre casa si dau sa ies. Intru in masina si de abia atunci observ ca la pompa 2, in dreapta mea sedea foarte frumos un super Chevrolet Camaro SS model '68.
-Superba masina, imi spun eu in gand.
Pornesc masina si dau sa ies. Mai arunc un ochi spre casieria ce se vede prin geam si nu vad decat pe tipul respectiv ce se uita cam urat la mine. Ies si ma indrept spre casa. Dar, cum am iesit la sosea, parca momentul de fericire sau nu stiu cum sa-i spun s-a dus. Ma opresc la semafor.
-Mama, pentru un moment am si uitat de toate problemele care ma apasa.
Dau sa ma uit in oglinda retrovizoare laterala si vad numele benzinariei: "MagicOil"
-Pe bune? imi spun eu in gand
Deodata aud un claxon in spate. Semaforul era verde. Asa ca pornesc fara ezitare si ma indrept spre casa. AJung in fata ei si observ un Chevelle SS parcat in fata.
-Ce dracu'? Imi spun eu in gand
Intorc si opresc masina in spatele muscle-ului american. Intru in casa si dau de mama, tata si inca un baiat. Il recunosc din fotografii, dar nu stiu cine e.
-Ryan, ma striga mama. Uite, el este varul tau Ray, fiul surorii mele!
-Salut Ryan, imi pare bine !
-Si mie Ray !
-Haideti baieti, puteti vorbi si dupa ce terminam de despachetat !
Ma pun la treaba alaturi de varul proaspat-cunoscut, mama si tata. Terminam treaba repede cu tot cu aranjamente si restul. Uitasem faptul ca Ray avea grija de casa de cand sora mamei se mutase. Mai ramasese camera mea de aranjat. Tata si mama s-au pus sa pregateasca de mancare. Tata cu pregatitul gratarului, iar mama cu carnea si preparatele. Eu cu Ray eram singuri in camera.
-Bun... aia o pun aici, iar asta acolo..., gandi eu cu voce tare.
-Te ajut?
-Cum vrei !
Ray pune mana sa ma ajute sa-mi pun hainele in dulap, iar eu imi montam laptopul si despachetam celelalte lucruri. Ca atmosfera sa fie mai placuta, pornesc laptopul si dau drumul la niste muzica. Ray arunca un ochi si imi privi desktop-ul.
-Esti impatimit al masinilor? spuse el privind monitorul ce afisa un Camaro alb cu albastru.
-Eu? Heh... sunt un mare fan al masinilor clasice, mai ales al celor muscle.
-Ce modele iti plac?
-Challenger, Camaro, Chevelle !
-Cum il am eu ?
-E superb.
-Ma bucur ca-ti place, daca vrei dam o tura cu el diseara... asa mai cunosti si tu cartierul !
-Sigur !
Ray apuca sa-mi povesteasca faptul ca acest orasel nu este asa linistit precum pare. Noaptea la marginea lui este o sosea nu prea circulata, lunga si dreapta. Unde toti baietii si fetele se intalnesc pentru a isi pune motoarele la punct, pentru a se distra si a face tot ce vor. Era interesant, insa povestea lui a fost intrerupta de strigatul de chemare la masa al tatei.

duminică, 9 septembrie 2012

The Chauffer: Adevarul

Intr-un final ma linistesc cat de cat. Ies pe usa si intru la ai mei in camera. Isi faceau deja bagajele. Am tacut, i-am privit si mi-am zis: "Eh,... asta e ! ", asa ca m-am indreptat spre camera mea sa imi fac bagajele. Deschideam sertarele. Imi puneam lucrurile... Prin niste haine am gasit un album vechi cu poze... erau de cand am inceput sa copilaresc in acest cartier. Ma apuca plansul iar... Mama ma privea din tocul usii, fara sa-mi dau seama. tata s-a apropiat de ea.
-O sa fie bine, i-a soptit tata mamei.
-Sper, dragule, spuse mama cu lacrimi in ochi, desi am o presimtire ca nu va fi asa !
-Nu spune asta ! Fii optimista, ii raspunse tata incet mamei, dupa care o saruta pe frunte si pleca.
In timp ce ai mei susoteau fara sa stiu, eu golisem unul din dulapuri. Am mai luat o valiza la rand. Incepeam sa-mi golesc biroul. Am scos tot ce inca mai imi era folositor si am pus in valiza. Abia atunci am observat-o pe mama. Timp de aproape cinci secunde am stat si m-am uitat in ochii ei. Parca voia sa-mi transmita ceva. M-am ridicat in picioare vrand sa ma indrept spre ea, insa s-a dat in spate si i-a luat urma tatei.
Eu m-am intors la ale mele... In timp ce imi impachetam, am auzit tipatul mamei de afara. Am lasat repede valizele pe jos si am zbughit-o pe hol sa vad ce se intamplase. Priveam din capul scarilor cum mama era pe jos, iar tata era tinut la zid cu o mana in gat de un individ. Nu stiam ce sa fac. daca coboram riscam sa fiu prins. Trebuia sa atac cumva. M-am dus repede la ai mei in camera. Am deschis dulapurile si am inceput sa caut dupa pistolul tatalui. Nu era,il impachetase deja. Aud un zbierat, era tata de data asta. Ma uitam disperat prin camera ce sa iau. Vaza mamei sedea pe o noptiera. Am apucat-o si am fugit in capul scarilor. Cu un singur gand in minte, anume acela de a ii scapa pe ai mei de atacator, am aruncat vaza spre individ, nimerindu-l in cap. Acesta pica la pamant inconstient. Un moment de tacere... Mama se uita la mine disperata, tata la fel, iar eu tremuram de nervi. Ma uitam la mainile mele care tremurau. Tata se desmeticeste putin, pune degetele la gatul individului sa ii verifice pulsul. Era viu.
-Gata, urcam toti in masina ! Plecam !
-NU, tip eu din capul scarilor cu o voce puternic hotarata. Nu plec din casa asta ! Nu, pana nu-mi spui cine dracului e asta, cine dracului a fost mai adineauri, de ce mortii masii trebuie sa ne mutam si de ce mama dracului tot primiti vizite si mie nu-mi spuneti !
-Fiule... Te rog, nu ince...
-Nu incep nimic, zbier eu de nervi. Nu incep nimic. Vreau sa termin tot si fac pe dracu in patru sa o fac ! Zi-mi ce mortii masii se intampla !
Cu o fata rosie si cu venele de pe gat umflate, tata nu a mai avut niciun cuvant de spus. Mama tremurata, s-a ridicat si mi-a spus calma sa cobor. I-am ascultat ruga si am urmat-o spre bucatarie. Ne asezam fiecare pe un scaun si incerc sa ma calmez.
-Fiule, incepuse mama, fiecare om face greseli in viata, mai mari, mai mici... Eu si tatal tau am facut o greseala extrem de mare in viata, in care tu ai cazut victima.
-De ce mama? intreb eu nedumerit si inca nervos
-Cand erai ceva mai mic, am avut nevoie de bani... multi. Pentru ca ai avut o boala grava si rara, ce trebuia tratata urgent in alta tara... in Europa... Bancile nu ne ofereau un credit, pentru ca nici eu si nici tatal tau nu indeplineam atunci cerintele. Asa ca am ales solutia neagra si anume camatarii. Acestia ne-au oferit banii si am putut sa te salvam. Insa cand am luat banii, le-am spus ca e situatia dificila si suma o vom returna, dar in mai mult timp. Acestia au fost de acord ca in 2-3 ani sa facem rost de bani. Numai ca pretul lor a tot crescut si tot crescut. Amenintarile au tot inceput sa apara...
-Amenintari gen?
-Gen ca te vor lua sa muncesti pentru ei, ca ne vor sechestra pe noi, ca ne lasa pe drumuri si chiar ca ne omoara... Tatal tau nu a vrut in ruptul capului sa te dea si le-a jurat ca le vom da banii, numai sa fii tu in siguranta.
-Despre ce suma e vorba?
-Aproape 1 milion de dolari din care am platit 300 de mii !
-Ceee??
-Da... Asa ca de ani buni tatal tau si cu mine ne chinuim ca tu sa ai o viata frumoasa, dar sa scapam si de problema....
Mama nu apuca sa termine ce avea de spus ca o impuscatura s-a auzit pe hol. Am sarit amandoi de pe scaune sa vedem ce s-a intamplat. Ce am vazut m-a socat... Tata statea cu un pistol in mana, peretele si camasa lui pline de sange, iar necunoscutul zacut la podea intr-o balta de sange cu un glont in frunte.
-Tata... ce ai facut?? am intrebat eu socat.
-A vrut sa ma atace...
-Dragule... ce vom face acuma? intreba mama speriata.
-Chemam politia, am raspuns eu repede. Tata l-a ucis pentru a se proteja !
-Nu, Ryan ! Nu stam aici. E mult prea periculos. E adevarat, am atacat pentru a ma proteja, dar ei tot or sa vina...
-Si putem cere protectia politiei !
-Si ne vor proteja la nesfarsit? Ryan, e vorba de un intreg clan nu trei-patru insi. E vorba de sute.. poate mii de persoane.
La auzirea acestor lucruri, am realizat in sfarsit cat de grava era toata situatia... M-am prabusit la zid in lacrimi. Ce cadou frumos de majorat aveam si eu... O zi care trebuia sa fie perfecta s-a transformat intr-un cosmar pe viu. Deja incepusem sa innebunesc, ma ciupeam crezand ca visez... Toata lumea mea se prabusise. Tata in timp ce eu plangeam, mi-a adus valizele si mi-a intins mana sa ma ridic. Am ridicat capul si l-am privit.
-Fiule, suntem o familie. Suntem o echipa. Trebuie sa plecam ca sa scapam. Imi pare rau pentru tot, dar altceva nu putem face ! Crede-ma !
Il apuc de mana si ma ridic. Uram acest lucru, dar aveam dreptate. Am luat-o pe mama si ne-am urcat in masina.
-Tata !
-Ce e?
-Stai putin ca am uitat laptopul si telefonul sus.
-Bine, du-te si ia-le repede
Fug din masina pana la mine in camera. Imi apuc telefonul, laptopul, cablurile si neuitatul pachet de tigari alaturi de bricheta din el. Cand sa ies din camera imi aduc aminte de cativa dolari economisiti sub covor. Ii iau si pe aia si ii bag in buzunar alaturi de tigari. Apuc iar telefonul si laptopul cu tot cu cabluri si cobor scarile. Ma sui in masina si plecam. Tata lasa in urma o casa frumoasa cu o poveste nu la fel de frumoasa... alaturi de un cadavru. O sa-mi lipseasca prietenii, iubita, vecinii...

sâmbătă, 8 septembrie 2012

The Chauffer: Necunoscutii

Ceva nu era in regula, am inceput sa ma sperii, chiar si la varsta maturitatii. De la un timp incoace, parintii mei primeau vizite misterioase de la diverse persoane. Dupa plecarea acestora, erau din ce in ce mai ingrjorati si nervosi. Desi nu voiau sa-mi arate asta, eu stiam. Acum aveam de gand sa aflu si de ce ! M-am ridicat, mama mi-a spus sa stau jos. Nu am ascultat-o. Am iesit pe hol si nu am putut sa vad decat cu tata si inca doi tipi intrau la el in camera. Am alergat repede spre usa, insa tot ce am izbutit sa fac, a fost sa aud sunetul cheilor incuind usa respectiva. Nervii ma apucara si pe mine. M-am dus la mama si am intrebat-o:
-Mama, de ceva timp incoace se tot petrece acest scenariu. Suna soneria usii, tata intra in camera cu diverse persoane, incuie usa, stau, persoanele pleaca si voi sunteti nervosi... Ce dracului se petrece?? tipai eu la mama.
-Nu se intampla nimic, dragule ! imi spuse mama cu o voce blanda incercand sa ma linisteasca.
-Nu e adevarat ! Ceva se intampla ! Zi-mi odata !
In timp ce eu ma certam cu mama, din camera tata s-a auzit un strigat.
-NU ! striga tata.
Alerg repede spre camera, insa mama ma prinde de maneca si cu ochii inlacrimati imi spune sa raman. O vad ca plange si ii ascult dorinta, chiar daca eu voiam sa aflu cu orice pret ce se intampla acolo.
In timp ce o linisteam pe mama, tata purta o discutie aprinsa cu acei tipi:
-NU ! NU ! NU! Nu am sa va las copilul, nici mort !
-Brian, sti prea bine care a fost intelegerea ! Ori dai toti banii, ori dai copilul !
-Am sa va dau banii ! Numai nu-mi luati copilul !
-Sti prea bine ca pe noi nu ne intereseaza ca te doare sufletul, noi ne vrem doar profitul. Asa ca e ultima ta sansa sa platesti datoria ! Altfel va fi mult mult mai rau ! Tine minte ce-ti spun ! Nu ma fa sa fac mai multe decat vreau sa fac ! E ultimul avertisment !
Cei doi tipi deschid usa, pasesc pe hol grabiti si dau sa iasa din casa. Deschid repede usa de la bucatarie si ii observ pe cei doi. Intorc capul spre tata care statea in tocul usii si el cu ochii umezi. Ma duc repede la el in speranta ca poate poate voi afla ceva.
-Tata, spune-mi... CE... S-A... INTAMPLAT!!???
-Fiule, mi-e greu sa-ti spun... trebuie sa vorbesc cu mama ta si va trebui sa luam o decizie importanta ! Te rog, du-te si plimba-te, fa ceva ! Numai nu sta aici. Te sun cand sa revii !
-Deci inca ma crezi copil?? Am 18 ani si tot tii secrete fata de mine?? Bine ! Asa sa fie ! Iti multumesc pentru acest cadou !
Enervat, ii intorc spatele tatalui meu, pasesc pe hol spre usa uita-te deschisa de cei doi tipi. In mers apuc cheile de pe noptiera si ies pe usa in privirile disperate ale mamei. Ma duc la masina, o descui, ma urca in ea, trantesc portiera, pornesc motorul si dus am fost. In timp ce mergeam cu masina, am scos una din casetele lasate de tata in torpedou. Era una cu Billy Idol. O bag in casetofonul vechi si prafuit al masinii si dau volumul la muzica tare. Melodia Sweet Sixteen incepuse a se face auzita prin boxele in spate. Mergeam usor pe sosea. Imi aminteam de perioada in care aveam 16 ani. Era fix ca in melodie. Cei mai dulci ani. Acele vremuri, in care eram si eu si tata si mama fericiti. Acele vremuri in care pasiunea mea pentru sofat devenea adevarata. Si nu eram cu ochii dupa masini ci si dupa chestionare auto. Acele vremuri in care fugeam dupa fete care mai de care. Iesirile cu baietii, tigarile fumate si sticlele golite la colt se strada... Toate amintirile frumoase erau patate de acele vizite misterioase si extrem de enervante pe care ai mei le primeau periodic. Am tras masina pe dreapta. Cateva lacrimi imi curgeau pe obraz. Aplec capul usor pe volan. Inchisesem ochii si incepusem sa plang mai tare. Abia acum realizasem ca ceva grav se intampla, iar cearta cu tata de adineauri nu a facut decat sa puna inca o povara pe inima alor mei. Opresc motorul, ma dau jos si inchid portiera. Melodia deja se schimbase. Am scos pachetul de tigari si mi-am aprins o tigareta. Fumam din ea, iar in acelasi timp ma gandeam ca sa le zic la ai mei. Cei care treceau pe strada in acel timp, nu vedeau decat un baiat ingandurat, ce isi fuma tigara proptit de masina si uitandu-se in gol. Dupa vreo 10 minute de gandire, am decis sa ma intorc acasa. Distanta nu a fost prea mare. Parchez masina in fata casei si dau sa intru in ea. Era o liniste deplina. Ma gandeam ca ai mei s-or fi culcat. Dau sa urc scarile si il vad pe tata. Il privesc in ochii inca umezi.
-Tata... vreau sa-mi... , dar nu apuc sa rostesc toata propizitia, ca tata ma intrerupe.
-Fiule, nu e vina ta, nu-ti cere scuze. E vina noastra, tot timpul ne-am dorit ca tu sa ai o viata frumoasa si linistita, sa ai o familie demna de bunatatea ta. Mai mult ca sigur, meritai niste parinti mai buni ca noi...
-Nu spune tata asta, voi sunteti per..
-Sa nu te aud ca zici acel cuvant. Nu suntem ! Daca am fi fost, copilaria ta nu ar fi fost marcata de aceste vizite. Am sa-ti dau o veste buna, dar si una extrem de proasta si care te va durea ! Vestea buna, e ca vom scapa de acele vizite, cea proasta e ca ne mutam in Mullholand.
-La 750km departare de locul asta??? De ce???
-Fiule, stim ca esti matur, dar te rog, nu insista pe acest subiect ! Ne mutam si gata ! Sora mamei tale are acolo o casa in care vom sta de acum inainte !
La auzirea acestor cuvinte, in inauntrul meu eram un vulcan gata sa erupa ! Deja ma infuriasem si mai rau la auzirea vestii ca voi lasa tot trecutul meu aparent fericit in urma, mai ales la auzirea acelei melodii al lui Billy Idol, dar vazandu-l pe tata atat de trist si cu o voce atat de blanda, incercam sa nu-mi dezlantui furia. Nu stiam ce era de facut, asa ca am tacut si m-am dus drept in camera mea. Am trantit usa si m-am aruncat in pat. O vorba veche spune ca barbatii nu trebuie sa planga. Insa eu nu puteam sa fac acest lucru, sunt o fire puternica, dar situatia de fata chiar ma depaseste ! Oare chiar s-o merita sa ne mutam la mama dracului, daor pentru a scapa de acele vizite? ori ceva foarte grav se petrece, ori ai mei au innebunit !

joi, 6 septembrie 2012

The Chauffer: Beginnings

Numele meu este Ryan, iar povestea mea a inceput la 18 ani cand am luat carnetul. Mare parte din viata mi-am petrecut-o in spatele volanului. Totul a inceput in Paradise City, orasul meu natal. Era un 8 iunie calduros. Dimineata m-a prins la sectia locala de politie pentru a imi ridica carnetul de sofer. Eram bucuros, eram mandru... eram cel mai fericit om de pe planeta ca in sfarsit ma pot urca la volan fara restrictii ! Am stat o ora, l-am luat... Afara tata ma astepta langa masina. Isi fuma o tigara din pachet. Vazandu-ma, m-a intrebat:
-Gata, fiule?
-Gata, tata, uite-l !
-Ma bucur pentru tine. Acum hai suiete in masina ca avem ceva treaba.
Tata era si el mandru, se vedea asta in ochii lui umezi in timp ce ma urcam in al nostru Dodge Diplomat, O masina veche, clasica din '87. Ma-m urcat la volan, apas ambreajul, bag in viteza si pornesc. Motorul suna si el ca si cum ar fericit ca are un nou sofer. Am parasit sectia si am luat-o pe autostrada. Orasul era mare. Casa noastra era la periferie. Soarele batea pe capota masinii. Copacii de pe marginea drumului imi admirau masina, la fel si restul persoanelor din jurul meu. Traficul era bun. Nici prea multe masini, dar nici prea liber. Dar ce zic eu? Mai conta traficul? Aveam carnetul de sofer, eram foarte fericit, insa si foarte concentrat la drum. Tata m-a vazut incordat si mi-a spus sa o las mai moale, ca daca sunt stresat, imi e si mai rau. La volan trebuie sa fii atent, dar si relaxat. Cuvintele spuse de tata in momentul acela mi-au ramas si acum in minte. Si imi e dor de vocea lui blanda care ma indruma in viata.
Am ajuns acasa. Mama m-a intampinat fericita la poarta. Era si ea mandra ca am luat carnetul. Parchez masina pe aleea pietruita ce ducea spre garajul cu poarta alba ca varul. Ma dau jos si ma duc la mama sa o iau in brate. M-a imbratisat in asa fel, incet ziceai ca am venit din armata. Tata s-a dat si el jos si se uita la noi. Am intrat toti in casa. De cum am pasit pe hol, am simtit mirosul unor clatite cu ciocolata. Era desertul meu preferat. Ne-am asezat la masa. In timp ce mancam acele clatite delicioase, soneria usii s-a facut auzita. Tata s-a schimbat brusc la fata. Era 10:25 dimineata. Nimeni nu prea vine la ora asta. Se ridica, inchide usa bucatariei in urma lui si se duce sa deschida usa de la intrare. Ma uit la mama, s-a schimbat si ea la fata...Ceva nu era in regula.

Va urma




The Chauffer este o poveste pe care am decis sa o incep. Este creatie proprie inspirata din mai multe surse: jocuri, filme etc. Sper sa va placa sa o cititi ! Va salut !
Editat si corectata de Lexa (o prietena foarte buna :) )